Nu prea le am cu frigul, sincer. În sac de dormit n-am intrat decât de vreo 3-4 ori până acum, la pescuit fiind şi în plină vară, iar contactul meu direct cu multe grade sub zero se limitează anual la câteva chestii de bază: dus-întors la/de la muncă, câteva antrenamente outdoor, poate o drumeţie şi ceva crosstraining la lopată, în cazuri extreme.
6633 este cu totul altceva, deja ştim asta şi din pacate nimic din ce fac pe-aici nu poate replica condiţiile de-acolo. Nu pot simula temperatura, nu pot simula vântul, nu pot simula distanţa. Nu pot. Oricât de subţire m-aş îmbrăca, tot nu mă voi simţi ca acolo. Oricât de mult aş vrea, doar la mare pot găsi ceva vânt în perioada asta şi mă voi duce acolo. Cât despre distanţă, cred că e lesne de înţeles de ce nu pot alerga/merge în antrenamente 80% din distanţa totală a cursei (566 km).

Aşa că încerc să mă descurc cum pot, iar una dintre soluţiile găsite (pe lângă câteva excursii în zonele rău-famate ale ţării din punct de vedere al frigului) a fost să dorm în balcon, în sacul de dormit pe care-l voi utiliza la Cercul Polar.

Cei mai mulţi dintre voi ştiu, eu uitasem, că sacul de dormit odată închis total îţi conferă o senzaţie nu tocmai plăcută. Nu prea poţi să te mişti, dacă te mănâncă chestii trebuie să mai aştepţi puţin până te eliberezi 🙂 şi arăţi (eu mă şi simt) ca o mumie.

Cum temperaturile au scăzut simţitor, m-am gândit că este o ocazie de neratat aşa că m-am mutat în balcon.

Balconul meu este departe de a fi un loc primitor pentru că este ticsit cu lucruri, lucruşoare. Aglomeraţia asta deja creşte puţin temperatura. În plus balconul meu este închis, însă are 3 geamuri mari care se pot deschide complet, ceea ce e bine. Acum mai am o problemă: sacul de dormit este unul high-tech în care odată introbagat :), mi-e cald de mor…

Şi încep… Aşez o păturică nu foarte groasă pe gresie pentru a nu murdări sacul nou-nouţ care, apropo, este împrumutat :), pun izoprenul peste păturică, desfac sacul, introduc în el liner-ul (care-i un soi de husă de protecţie de bumbac subţire în care te bagi înainte să te bagi în sac), fac perna (care-i de fapt un sac de 10 l impermeabil în care am băgat un prosop) şi gata patul :).

Primele două nopţi au trecut foarte greu nu din cauza temperaturii pentru că ţi-am spus, sacul ţine cald şi în plus doar ieri seară ce s-a făcut mai friguţ, ci pentru că nu mai am confortul patului meu…IMG_1581

18.01.2016

Ştiam că vine gerul aşa că de-abia aşteptam seara asta… La 22:00 eram în sac. Am adormit rapid, deja începe să-mi placă la coteţ :). Ce s-o mai lungesc, am dormit ca un prunc până la 05:30 dimineaţa când iubita mea m-a împuns cu un băţ de trekking pe geam ca s-o tund la antrenament. Dormitorul ei este separat de dormitorul meu cel nou de un geam afurisit care face şi separarea între vreo 35 grade la ea şi cele cu minus de la mine. M-am trezit de vreo 3 ori însă toată noaptea, îmi îngheţase nasul. Am rezolvat-o cu buful pe care-l aveam la gât.

Echipamentul în care am dormit: colanţi subţiri de lână, şosete, tricou, buf, căciulă. Am pus şi nişte mănuşi subţiri la cap, just in case, dar nu le-am purtat. Totodată, mai pe la miezul nopţii aşa, am mai luat o bluziţă pe mine.

19.01.2016

Ştiam că asta va fi poate cea mai rece noapte din această iarnă aşa că nu puteam rata ocazia.

Ajung acasă de la muncă, mă echipez şi plec la un antrenament mixt mers/alergat cu rucsacul în spate. Cei 12 km trec greu în Politehnică, mai ales km în care merg. Am să revin asupra antrenamentului care-i cu totul altceva de ce ştiam eu, mai târziu, într-un alt articol. Până una, alta, mă bucur de senzaţia pe care mi-o dă gerul: nările îmi îngheaţă la fiecare inspiraţie. E frig dar nu m-am bucurat niciodată atât de tare.

Ajung acasă, îmi fac un duş şi mă echipez pentru somn. Prietena mea jubilează iarăşi, patul este doar al ei. Păstrez echipamentul din seara anterioară doar că iau pe mine o singură bluză de corp cu mânecă lungă. Mă bag în sacul de dormit şi adorm instantaneu. Încep să mă obişnuiesc şi începe să-mi placă, chiar dacă frigul îmi întra în oase imediat cum intru în dormitor să deschid geamurile.

Sacul îmi ţine de cald, prea de cald. Dorm dus până la 05:20. Am observat însă că de când dorm în balcon se întâmplă ceva ciudat: mă trezesc fără ceas cu 10 minute înainte de alarmă. În camera călduroasă mi se întâmplă contrariul: dau Snooze până mă dor degetele, ba chiar nimeresc comenzile cu ochii închişi şi mână pe telefon. Nu înţeleg mecanismul.

Cum spuneam, la 05:20 deschid ochii însă simt rece la umăr. Acea parte a corpului este singura expusă, restul sunt tot în sac. Pe bune, probabil ca m-am foit în somn că am ajuns cu capul acoperit total şi umărul cumva afară. În fine. Mă duc la antrenament si ciclul se reia.

E foarte tare senzaţia pe care o experimentez în perioada asta: dormitul în condiţii diferite din toate punctele de vedere, antrenament atipic dar foarte solicitant atât fizic, cât şi psihic. Sunt multe detalii interesante.

Dacă vrei o mostră din toate astea şi mult mai multe, împreună cu Andrei, te aşteptăm diseară la “Arctic pijama party”. Dă-mi un mesaj privat pe Facebook şi îşi voi da mai multe detalii. 🙂IMG_1589